Pierdut pe calea înălțimilor mărețe...
Ales'am a mă rupe din strâmtorări de piatră.
M'am prefăcut în stea încă din tinerețe
Dar tot spre flori căzute inima îmi tresaltă...
Sunt suflet liber, dar port si divinul
Dreptății care dragoste'mi despart
Azi sunt o stea, mâine pelinul...
Ce'l vărs cuvântului ce îmi e drag.
Nu vreau să știu, mă lepăd de rigoare
Numai așa pluti'voi peste cer !
Poate că'n lumea asta mică, trecătoare
Eram mai bun, ascuns într'un mister.
*StMS